← Înapoi la quiz · Descarcă PDF
Geografie · clasa a IX-a · Colegiul „George Coșbuc”

Pământul în Univers – fișa de învățare

Tot ce e în cele 26 de poze, pe 5 lecții, plus un plan de 2 ore și un test cu răspunsuri. Când două manuale dau cifre diferite, am trecut-o pe a manualului vostru (cel cu titluri mari, numerotate 1–4).

Planul de 2 ore

0:00–0:10Citește harta de mai jos și „Cifrele de aur”. Nu încerca să le memorezi încă.
0:10–0:30Lecția 1: 10 min citit → închizi fișa → spui cu voce tare / scrii 5 idei → verifici.
0:30–0:45Lecția 2: învață cronologia ca pe o poveste (1957 → 2021).
0:45–0:50Pauză: apă, te miști, fără telefon.
0:50–1:10Lecția 3: cele 5 proprietăți (a–e) + condițiile pentru viață.
1:10–1:30Lecția 4: desenează orbita cu cele 4 momente și tabelul rotație vs revoluție.
1:30–1:40Lecția 5: eclipse, aurore, stele căzătoare, comete, superluna.
1:40–1:55Testul (46 de întrebări) fără fișă. Marchezi ce ai greșit.
1:55–2:00Recitești doar greșelile + Cifrele de aur.

Mâine dimineață, 10 min: Cifrele de aur + trucurile de memorare + greșelile de aseară.

Metoda (de ce merge în 2 ore)

Harta lecțiilor

Cifrele de aur (cele mai probabile la test)

13,8 mld ani – vârsta Universului4,6 mld ani – Sistemul Solar, Soarele, Luna149,6 mil. km – Pământ–Soare
384 400 km – Pământ–Lună8′20″ – lumina Soare → Pământ27 zile 7 h – revoluția Lunii
6 378 / 6 357 km – raza ecuatorială / polară5,52 g/cm³ – densitatea medie23°27′ (= 66°33′ față de orbită) – axa
23 h 56 min 4 s – rotația365 zile 6 h 9 min 9 s – revoluția147 mil. km periheliu (3 ian) · 152 mil. km afeliu (6 iul)
24 fuse × 15° – fusurile orare1957 Sputnik · 1961 Gagarin · 1969 Apollo 1171% H, 28% He, 1% – Soarele

1Pământul în Univers. Sistemul Soare–Pământ–Lună

Universul

  • Universul = tot ce există: spațiu, timp, materie și energie.
  • 4 componente: materia barionică (obișnuită: stele, planete, noi), radiația (inclusiv lumina), materia întunecată (nu emite lumină, dar are efect gravitațional), energia întunecată.
  • Teoria Big Bang: acum ~13,8 mld ani, explozia unei particule cu densitate enormă. Dovada: expansiunea continuă a Universului.
  • Etape: Big Bang → inflația → formarea particulelor → formarea stelelor → galaxii și planete.
  • Primii atomi = hidrogen; gravitația i-a grupat → s-au „aprins” stelele. Stelele ard H → heliu. Carbonul, oxigenul, fierul au apărut din exploziile stelelor.
  • Radiația cosmică de fond (harta Universului observabil) – emisă la ~380 000 de ani după Big Bang.

Corpurile cosmice

  • Galaxiile – miliarde de stele. Terra e la periferia Căii Lactee.
  • Stelele – fierbinți, gaze care ard termonuclear. Albastre = cele mai fierbinți, apoi galbene, roșii, albe.
  • Planetele – solide (telurice) sau gazoase; reci, fără lumină proprie.
  • Sateliții – orbitează planetele.
  • Asteroizii – roci neregulate, până la câțiva km.
  • Meteoriții – max. sute de metri; se aprind în atmosferă = „stele căzătoare”.
  • Altele: comete, găuri negre, nebuloase, supernove, stele neutronice.

Sistemul Solar

  • 8 planete + asteroizi, comete, în jurul Soarelui. Format acum 4,6 mld ani dintr-o nebuloasă (nor cosmic rămas după explozia unei stele).
  • Centura de asteroizi: între Marte și Jupiter. Centura Kuiper: dincolo de Neptun (planete pitice: Pluto, Makemake).
  • Telurice: Mercur, Venus, Pământ, Marte · Giganți gazoși: Jupiter, Saturn · Giganți de gheață: Uranus, Neptun.
PlanetaCe reții°C
Mercurcea mai mică și cea mai apropiată de Soare; fără sateliți, cratere; 88 zile167
Venus„Luceafărul”, cea mai fierbinte (atmosferă densă, efect de seră)464
Pământsingura cu apă lichidă și viață; cea mai mare telurică15
Marte„Planeta Roșie”; sateliți Phobos și Deimos; Olympus Mons-65
Jupitercea mai mare; Marea Pată Roșie; ne protejează de asteroizi-110
Saturn„regina inelelor” (gheață + praf); densitate mică-140
Uranusgigant de gheață; axa ~98°, se rotește „pe o parte”-195
Neptun„lumea vânturilor”; cea mai rece; H, He, metan-200

Soarele

  • Stea galbenă (pitică galbenă), de mărime mijlocie. Compoziție: 71% H, 28% He, 1% alte gaze (al doilea manual: 74/24/2). Are >99% din masa Sistemului Solar; raza lui e de 109 ori raza Terrei.
  • În nucleu are loc fuziunea H → He (~15 milioane °C).
  • Straturile, din interior spre exterior: nucleu → zona radiativă → zona convectivă → fotosfera (pete solare) → cromosfera (erupții, protuberanțe) → coroana (vizibilă la eclipsa totală, milioane °C).
  • Rolul lui: gravitația ne ține în „zona locuibilă”; e singura sursă de energie externă (căldură, lumină); produce vânturi și curenți; face posibilă fotosinteza; dă ciclul zi/noapte („ceasul biologic”).
  • Viitorul: e la jumătatea vieții; peste ~5 mld ani devine gigantă roșie, apoi pitică albă.

Luna

  • Singurul satelit natural; formată acum ~4,6 mld ani după ciocnirea proto-planetei Theia cu Terra.
  • Revoluție: 27 zile 7 ore; la 384 400 km; raza e cam ¼ din a Terrei; practic fără atmosferă.
  • Faze: Lună Nouă, Primul Pătrar, Lună Plină, Ultimul Pătrar.
  • Rolul ei: mareele (flux/reflux, maxime la Lună Plină și Lună Nouă); stabilizează înclinarea axei la 23°27′ (deci anotimpurile); luminează nopțile; ne apără de o parte din meteoriți.

2Explorarea Universului

Cine explorează și cu ce

  • Explorăm cu sateliți, sonde, telescoape și nave spațiale.
  • Agenții: NASA (SUA), ESA (Uniunea Europeană), CNSA (China). ROSA (România) face parte din ESA.
  • Firme private: SpaceX, Blue Origin, Virgin Galactic, Rocket Lab. Ele au adus rachete reutilizabile, turism spațial și minerit spațial (asteroizii sunt „mine” de metale rare: platină, paladiu).
  • Azi sunt peste 7 000 de sateliți în jurul Terrei. Monitorizează vremea, fenomenele biologice, migrațiile și activitățile umane.

Tipuri de misiuni

  • Fără echipaj: sateliți artificiali (Hubble, James Webb, Sentinel, Landsat), sonde (Voyager 1 și 2, Cassini – a studiat Saturn, New Horizons, Parker Solar Probe), rovere conduse de pe Terra (Curiosity, Perseverance).
  • Cu echipaj: stații spațiale orbitale, zboruri spre alte corpuri cerești, experimente biologice și medicale.
  • ISS (Stația Spațială Internațională, din 1998): la 400 km, cu 28 000 km/h.

Noțiuni

  • Orizontul cosmic = limita până la care putem „vedea”. Universul observabil e finit (raza 46 mld ani-lumină); cel neobservabil poate fi infinit.
  • An-lumină = 9 460 mld km. În Univers sunt ~2 000 mld galaxii; în Calea Lactee sunt 100–400 mld stele.
  • Punctul Lagrange = loc unde forțele gravitaționale ale Pământului și Soarelui se echilibrează. Sunt 5 (L1–L5).

Cronologia (învaț-o ca pe o poveste)

1957Sputnik 1 (URSS) – primul satelit artificial. Sputnik 2 – cățelușa Laika, primul mamifer pe orbită.
1961Iuri Gagarin – primul om în spațiu.
1969Apollo 11 (20 iulie) – Neil Armstrong și Buzz Aldrin, primii oameni pe Lună: „Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire.”
1977Voyager 1 și 2 – au ieșit din Sistemul Solar în 2012 / 2018; sunt cele mai îndepărtate obiecte create de om. Poartă „golden record” (saluturi în 55 de limbi, inclusiv română).
1990Telescopul Hubble (găuri negre, materie întunecată, exoplanete).
1998Începe ISS – cooperare globală.
2004–2012Rovere pe Marte: Spirit și Opportunity (Marte a avut apă), Phoenix (apă înghețată), Curiosity (2012).
2021Perseverance pe Marte (caută urme de viață, lansat în 2020); Zhurong (China). James Webb (25 dec.) – în infraroșu, în punctul L2, la 1,5 mil. km.
ViitorArtemis: bază permanentă la Polul Sud al Lunii + stația Lunar Gateway → apoi Marte. SpaceX: Starship (cea mai mare rachetă, reutilizabilă) și Mars Program.

3Proprietăți fizice ale Terrei – condiții pentru viață

Condiții pentru viață

  • apa în stare lichidă;
  • distanța optimă față de Soare: 147 mil. km la periheliu (3 ian.), 152 mil. km la afeliu (6 iul.);
  • atmosfera cu 20,8% oxigen;
  • stratul de ozon (oprește razele UV);
  • dimensiunea optimă a planetei și a Soarelui.

Pământul e singura planetă din Sistemul Solar cu viață.

a) Forma și dimensiunile

  • Aproape o sferă (din cauza rotației și a gravitației), bombată la Ecuator și turtită la poli = elipsoid de rotație.
  • Raza ecuatorială 6 378 km e mai mare cu 21 km decât raza polară 6 357 km.
  • Forma reală = GEOID (±100 m față de elipsoid). Forma de „pară” = terroid / telluroid.
  • Consecință: încălzirea inegală și zonele de căldură.

b) Densitatea

  • Medie 5,52 g/cm³ (în manualul 2: 5,51) – cea mai mare din Sistemul Solar. Scade de la nucleu (~13 g/cm³) spre suprafață (2–3 g/cm³).

c) Gravitația

  • Forța de atracție a Pământului (9,81 m/s²). Scade de la poli spre Ecuator.
  • A așezat elementele grele în interior și pe cele ușoare la suprafață (litosferă, hidrosferă, biosferă, atmosferă). Dacă ar fi mai mare, n-ar exista organisme mari; dacă ar fi mai mică, n-ar exista atmosferă (ca pe Marte).

d) Magnetismul terestru

  • Vine din curenții de convecție din nucleul extern lichid (fier, nichel), care fac din Pământ un magnet uriaș, cu o magnetosferă în jur.
  • Polii magnetici nu coincid cu cei geografici și se deplasează (Polul Nord magnetic a migrat din Canada spre Oceanul Arctic). Busola arată polul magnetic. În România, declinația magnetică e de 5–7° Est.
  • Axa magnetică = linia dintre polul Nord magnetic și polul Sud magnetic; e înclinată cu 11°27′ față de axa terestră.
  • Polii s-au inversat de multe ori; ultima dată acum ~780 000 de ani.
  • Consecințe: ne apără de radiațiile Soarelui (vântul solar e deviat spre poli → aurore polare); ajută la orientarea cu busola și la găsirea resurselor bogate în fier.
  • Vânt solar = particule încărcate electric venite din coroana solară. Când lovesc câmpul magnetic, apar furtuni geomagnetice.

e) Înclinarea axei terestre

  • Axa e înclinată cu 66°33′ față de planul orbitei, adică 23°27′ față de verticală (66°33′ + 23°27′ = 90°).
  • Cauza: impactul cu alte corpuri cerești la formarea Sistemului Solar.
  • Consecințe (împreună cu revoluția): anotimpurile și zilele și nopțile polare. Unghiul variază în timp între 22,1° și 24,5°: o înclinare mai mare înseamnă veri mai calde și ierni mai reci.

Bonus

  • Efectul de seră e produs de CO₂, metan, monoxid de carbon și vapori de apă. Fără el am avea -18°C în loc de +15°C.
  • Suprafața Terrei: 510 mil. km², din care uscat 149 mil. km².

4Mișcările fundamentale ale Pământului și consecințele lor

ROTAȚIAREVOLUȚIA
Ce eîn jurul propriei axe, de la V la Eîn jurul Soarelui, pe o orbită eliptică, de la V la E (29,7 km/s)
Durată23 h 56 min 4 s (ziua siderală). Ziua calendaristică are 24 h, cu ~4 min mai mult.365 zile 6 h 9 min 9 s (un an)
Consecințe • succesiunea zilelor și nopților
• variația temperaturii între zi și noapte
• bombarea la Ecuator și turtirea la poli
• variația orei: 24 de fusuri orare × 15°. Spre vest „dăm ceasul înapoi”; România e în GMT+2.
• efectul Coriolis: deviere spre dreapta în emisfera nordică și spre stânga în cea sudică (vânturi, curenți)		 • anotimpurile (împreună cu înclinarea axei): echinocții și solstiții
• zonele de căldură: 1 caldă (intertropicală), 2 temperate, 2 reci
• anul calendaristic: 365 de zile, 366 o dată la 4 ani (an bisect)
• zilele și nopțile polare
• zilele și nopțile au lungimi diferite pe parcursul anului

Momentele astronomice (de desenat!)

MomentDataRazele cad drept peCe se întâmplă
Echinocțiul de primăvară20–21 martieEcuatorziua = noaptea
Solstițiul de vară21–22 iunieTropicul Racului (de Nord)cea mai lungă zi; zi polară în Cercul Polar Arctic, noapte polară în Antarctic
Echinocțiul de toamnă22–23 septembrieEcuatorziua = noaptea
Solstițiul de iarnă21–22 decembrieTropicul Capricornului (de Sud)cea mai lungă noapte; noapte polară în Cercul Polar Arctic

Mai reții

  • Periheliu (cel mai aproape de Soare): 3 ianuarie, 147 mil. km. Afeliu (cel mai departe): 6 iulie, 152 mil. km. Iarna noastră nu vine din distanță, ci din înclinarea axei.
  • Ora locală: 360° în 24 h, deci 15° pe oră. Locul are ora 12:00 când e în dreptul Soarelui.
  • Fus orar = fâșia dintre două meridiane aflate la 15°, cu aceeași oră. Exemplu: la noi (GMT+2) e 13:00, în Germania sau Franța (GMT+1) e 12:00.
  • Viteza unui punct de la Ecuator: 465 m/s (1 674 km/h), adică ~40 000 km în 24 h. La poli, viteza e 0.
  • Soarele pare că se mișcă de la E la V (mișcare aparentă).
  • Alte mișcări ale Terrei: precesia axei și mișcarea în jurul centrului Căii Lactee.

5Studiu de caz: fenomene astronomice spectaculoase

Eclipsele

O eclipsă are loc când un corp ceresc trece prin fața altuia și îi blochează lumina.

  • Eclipsa de Soare: ordinea e Soare – Luna – Pământ. Luna se interpune, iar umbra ei cade pe Pământ. Are loc doar la Lună Nouă. Poate fi totală, parțială sau inelară. O privim doar cu ochelari speciali.
  • Eclipsa de Lună: ordinea e Soare – Pământ – Luna. Luna intră în umbra Pământului. Are loc doar la Lună Plină. Luna devine roșiatică („Luna Sângerie”) din cauza refracției luminii prin atmosfera Terrei.
  • Umbra dă eclipsă totală, penumbra dă eclipsă parțială.

Aurorele polare

  • Apar când vântul solar e dirijat de câmpul magnetic spre polii magnetici. Acolo particulele se ciocnesc cu oxigenul și azotul din ionosferă și eliberează lumină.
  • Culori: roșie sus, la sute de km (de aceea se văd uneori și de la latitudini mai mici: România, oct. 2024); verde și albastră mai jos.
  • Boreale = emisfera nordică; australe = emisfera sudică.

„Stelele căzătoare”

  • Sunt bucăți de rocă din spațiu care se aprind în atmosferă din cauza frecării cu aerul.
  • Meteorii ard complet; meteoriții ajung la sol.
  • Ploaia de meteori = Terra trece prin praful lăsat de o cometă (ex.: Perseidele, în august).

Cometele

  • Sunt făcute din gheață, praf și gaze înghețate și orbitează în jurul Soarelui. Au cap (praf și gheață), coamă (nor de gaze) și coadă.
  • Lângă Soare gheața sublimează, iar coada e mereu orientată opus Soarelui.
  • Halley: văzută în 1986, revine în 2061. Tsuchinshan–ATLAS: văzută în 2024, revine peste 80 000 de ani.

Superluna

  • Apare când Luna Plină coincide cu perigeul (punctul cel mai apropiat de Pământ). Luna pare cu ~14% mai mare și cu 30% mai strălucitoare.

Trucuri de memorare

✓Testul de verificare (fără fișă!)

Încercuiește litera. La final verifici cu răspunsurile de pe ultima pagină. Mama poate să-ți citească întrebările cu voce tare.

  1. Ce vârstă are Universul?
    A) 4,6 miliarde de ani   B) 13,8 miliarde de ani   C) 46 miliarde de ani   D) 5 miliarde de ani
  2. Care este dovada teoriei Big Bang?
    A) Existența Lunii   B) Expansiunea continuă a Universului   C) Aurorele polare   D) Câmpul magnetic
  3. Care NU este o componentă a Universului?
    A) Materia barionică   B) Radiația   C) Materia întunecată   D) Câmpul magnetic
  4. Ce culoare au cele mai fierbinți stele?
    A) Roșie   B) Galbenă   C) Albastră   D) Albă
  5. Unde se află centura de asteroizi?
    A) Între Pământ și Marte   B) Între Marte și Jupiter   C) Dincolo de Neptun   D) Între Venus și Pământ
  6. Care este cea mai fierbinte planetă?
    A) Mercur   B) Venus   C) Marte   D) Jupiter
  7. Care este cea mai mare planetă?
    A) Saturn   B) Jupiter   C) Neptun   D) Pământul
  8. Ce planetă are axa înclinată ~98° și se rotește „pe o parte”?
    A) Neptun   B) Saturn   C) Uranus   D) Marte
  9. Planetele telurice (solide) sunt:
    A) Mercur, Venus, Pământ, Marte   B) Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun   C) Pământ, Marte, Jupiter, Saturn   D) Venus, Pământ, Pluto, Marte
  10. Din ce e format Soarele (manualul vostru)?
    A) 71% hidrogen, 28% heliu, 1% alte gaze   B) 50% hidrogen, 50% heliu   C) 71% heliu, 28% hidrogen, 1% oxigen   D) 21% oxigen, 78% azot
  11. Ce strat al Soarelui se vede doar în timpul eclipsei totale de Soare?
    A) Nucleul   B) Fotosfera   C) Coroana solară   D) Zona convectivă
  12. În cât timp ajunge lumina Soarelui pe Pământ?
    A) 8 secunde   B) 8 minute 20 secunde   C) 1 oră   D) 1 zi
  13. În cât timp face Luna o revoluție în jurul Pământului?
    A) 24 de ore   B) 27 zile și 7 ore   C) 365 de zile   D) 7 zile
  14. Mareele sunt maxime în fazele de:
    A) Primul Pătrar și Ultimul Pătrar   B) Lună Plină și Lună Nouă   C) Doar Lună Plină   D) Doar Lună Nouă
  15. Cine a fost primul om în spațiu?
    A) Neil Armstrong   B) Iuri Gagarin   C) Buzz Aldrin   D) Laika
  16. Primii oameni pe Lună (Apollo 11, 1969) au fost:
    A) Gagarin și Armstrong   B) Neil Armstrong și Buzz Aldrin   C) John Young și Aldrin   D) Armstrong și Webb
  17. Primul satelit artificial a fost:
    A) Voyager 1   B) Hubble   C) Sputnik 1 (1957, URSS)   D) Apollo 11
  18. Care sunt cele mai îndepărtate obiecte create de om?
    A) Telescopul Hubble   B) Sondele Voyager 1 și 2   C) Stația Spațială Internațională   D) Roverul Perseverance
  19. Agenția Spațială Română (ROSA) face parte din:
    A) NASA   B) ESA   C) CNSA   D) SpaceX
  20. Telescopul James Webb:
    A) A fost lansat în 1990   B) Observă în infraroșu și e plasat în punctul Lagrange L2   C) Orbitează la 400 km   D) Este un rover pe Marte
  21. Care NU este un rover pe Marte?
    A) Curiosity   B) Perseverance   C) Cassini   D) Opportunity
  22. Programul Artemis are ca obiectiv:
    A) Turism suborbital   B) O bază umană permanentă la Polul Sud al Lunii + stația Lunar Gateway   C) Studiul lui Jupiter   D) Primul satelit românesc
  23. Care este forma reală a Pământului?
    A) Sferă perfectă   B) Geoid   C) Cub   D) Cerc
  24. Raza ecuatorială față de raza polară:
    A) 6 378 km vs 6 357 km   B) 6 357 km vs 6 378 km   C) Sunt egale   D) 12 756 km vs 6 357 km
  25. Densitatea medie a Pământului este:
    A) 1 g/cm³   B) 5,52 g/cm³ – cea mai mare din Sistemul Solar   C) 13 g/cm³   D) 2–3 g/cm³
  26. Atracția gravitațională:
    A) Crește de la poli la Ecuator   B) Scade de la poli la Ecuator   C) E egală peste tot   D) Există doar la poli
  27. Magnetismul terestru se datorează:
    A) Lunii   B) Curenților de convecție din nucleul extern lichid   C) Atmosferei   D) Oceanelor
  28. Axa terestră formează cu planul orbitei un unghi de:
    A) 23°27′   B) 66°33′   C) 90°   D) 11°27′
  29. Care NU este o condiție pentru viața pe Terra?
    A) Apa în stare lichidă   B) Stratul de ozon   C) Atmosfera cu 20,8% oxigen   D) Inelele planetei
  30. Fără efectul de seră, temperatura medie a Pământului ar fi:
    A) 15°C   B) -18°C   C) -273°C   D) 30°C
  31. Cât durează mișcarea de rotație?
    A) 24 h exact   B) 23 h 56 min 4 s   C) 365 zile   D) 27 zile
  32. Cât durează mișcarea de revoluție?
    A) 365 zile 6 h 9 min 9 s   B) 366 zile   C) 23 h 56 min   D) 27 zile 7 ore
  33. Care este o consecință a ROTAȚIEI (nu a revoluției)?
    A) Anotimpurile   B) Zonele de căldură   C) Succesiunea zilelor și a nopților   D) Anul bisect
  34. Care este o consecință a REVOLUȚIEI?
    A) Fusurile orare   B) Efectul Coriolis   C) Formarea anotimpurilor   D) Bombarea la Ecuator
  35. Efectul Coriolis deviază corpurile în mișcare din emisfera nordică:
    A) Spre stânga   B) Spre dreapta   C) În sus   D) Nu le deviază
  36. În România (GMT+2) e ora 13:00. Cât e în Franța (GMT+1)?
    A) 14:00   B) 12:00   C) 11:00   D) 13:00
  37. Periheliul (cel mai aproape de Soare) are loc:
    A) 6 iulie, 152 mil. km   B) 3 ianuarie, 147 mil. km   C) 21 martie   D) 22 iunie
  38. La solstițiul de vară (21–22 iunie) razele cad perpendicular pe:
    A) Ecuator   B) Tropicul Racului (de Nord)   C) Tropicul Capricornului (de Sud)   D) Polul Nord
  39. La echinocții (20–21 martie și 22–23 septembrie):
    A) Ziua e cea mai lungă   B) Razele cad perpendicular pe Ecuator, ziua = noaptea   C) E noapte polară peste tot   D) Razele cad pe Tropicul Capricornului
  40. Câte zone de căldură există pe Pământ?
    A) 3: caldă, temperată, rece   B) 5: 1 caldă, 2 temperate, 2 reci   C) 4   D) 2
  41. Eclipsa de Soare se produce:
    A) La Lună Plină, Pământul între Soare și Lună   B) La Lună Nouă, Luna între Soare și Pământ   C) La Primul Pătrar   D) Oricând
  42. „Luna Sângerie” apare la:
    A) Eclipsa de Soare   B) Eclipsa totală de Lună   C) Superlună   D) Aurora boreală
  43. Aurorele polare din emisfera sudică se numesc:
    A) Boreale   B) Australe   C) Solare   D) Lunare
  44. Care este diferența dintre meteor și meteorit?
    A) Nu e nicio diferență   B) Meteorul arde complet în atmosferă, meteoritul ajunge la sol   C) Meteoritul e o cometă   D) Meteorul e o stea
  45. Coada unei comete este orientată:
    A) Spre Soare   B) Opus Soarelui   C) Spre Pământ   D) Spre Lună
  46. Superluna apare când:
    A) Luna Nouă e la apogeu   B) Luna Plină coincide cu perigeul (cel mai aproape de Pământ)   C) E eclipsă de Soare   D) Luna e la Primul Pătrar

✔Răspunsuri și explicații

  1. B – 13,8 mld ani (Big Bang). 4,6 mld = vârsta Sistemului Solar.
  2. B – Universul se extinde continuu.
  3. D – Cele 4: materia barionică, radiația, materia întunecată, energia întunecată.
  4. C – Albastre = cele mai fierbinți. Soarele e o stea galbenă.
  5. B – Între Marte și Jupiter. Dincolo de Neptun e Centura Kuiper (Pluto).
  6. B – Venus (464°C) – atmosferă densă, efect de seră. Mercur e cea mai apropiată, dar nu cea mai fierbinte.
  7. B – Jupiter – gigant gazos, Marea Pată Roșie; gravitația lui protejează Terra de asteroizi.
  8. C – Uranus – gigantul de gheață.
  9. A – Telurice = cele 4 interioare. Pământul e cea mai mare planetă telurică.
  10. A – H 71%, He 28%, alte 1% (alt manual: 74/24/2).
  11. C – Coroana – stratul exterior, milioane °C.
  12. B – 8′20″. Distanța medie Pământ–Soare: 149,6 mil. km.
  13. B – 27 zile 7 ore. Distanța Pământ–Lună: 384 400 km.
  14. B – Maree maxime la Lună Plină și Lună Nouă.
  15. B – Iuri Gagarin, URSS, 1961. Laika (1957) = primul mamifer pe orbită.
  16. B – 20 iulie 1969: „Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire.”
  17. C – Sputnik 1, 1957.
  18. B – Lansate în 1977; au ieșit din Sistemul Solar în 2012 / 2018.
  19. B – ESA = Agenția Spațială Europeană. NASA – SUA, CNSA – China.
  20. B – Lansat 25 dec. 2021, la 1,5 mil. km de Pământ (L2). Hubble = 1990.
  21. C – Cassini = sondă care a studiat Saturn (Titan, Enceladus).
  22. B – Apoi misiuni spre Marte.
  23. B – Geoid. Aproximativ: elipsoid de rotație (bombat la Ecuator, turtit la poli).
  24. A – Raza ecuatorială e mai lungă cu 21 km.
  25. B – 5,52 (alt manual: 5,51). 13 = în nucleu, 2–3 = la suprafață.
  26. B – Scade de la poli spre Ecuator (la Ecuator suntem mai departe de centru).
  27. B – Nucleu bogat în fier și nichel → Pământul = magnet uriaș.
  28. B – 66°33′ față de planul orbitei = 23°27′ față de verticală (66°33′ + 23°27′ = 90°).
  29. D – Condiții: apă lichidă, distanța optimă față de Soare, oxigen, ozon, dimensiuni optime.
  30. B – Acum e +15°C datorită efectului de seră.
  31. B – Ziua siderală. Ziua calendaristică (solară) are 24 h.
  32. A – Din cele ~6 ore în plus → an bisect (366 zile) o dată la 4 ani.
  33. C – Rotație: zi/noapte, temperatură zi/noapte, forma (bombare/turtire), fusuri orare, Coriolis.
  34. C – Revoluție: anotimpuri, zone de căldură, anul 365/366, zile și nopți polare.
  35. B – Dreapta în N, stânga în S (vânturi, curenți oceanici).
  36. B – Spre vest dăm ceasul înapoi cu câte o oră pe fus. 24 fusuri × 15°.
  37. B – Afeliu (cel mai departe) = 6 iulie, 152 mil. km.
  38. B – Cea mai lungă zi; zi polară în Cercul Polar Arctic.
  39. B – Echinocțiu = „noapte egală”.
  40. B – Zona caldă (intertropicală), 2 temperate, 2 reci.
  41. B – S – L – P: umbra Lunii cade pe Pământ. Tipuri: totală, parțială, inelară.
  42. B – Lumina refractată prin atmosfera Terrei o înroșește. Doar la Lună Plină.
  43. B – Boreale = nord, australe = sud. Vânt solar + câmp magnetic + gaze din ionosferă.
  44. B – Ploaia de meteori = Terra trece prin praful unei comete (Perseidele – august).
  45. B – Lângă Soare gheața sublimează → coamă și coadă. Halley: 1986 → 2061.
  46. B – Pare cu ~14% mai mare și cu 30% mai strălucitoare.

Sursa: cele 26 de poze din folderul Coșbuc (manualul de clasa a IX-a + materiale suplimentare). Când manualele se contrazic, contează ce a predat profesorul.